Episcopul Gurie Georgiu in memoriam. Un păstor harnic și blând

Episcopul Gurie Georgiu in memoriam. Un păstor harnic și blând[1].

 

Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud

 

Cu tristețe, la 21 octombrie 2021, momente dificile pentru mine, întrucât am petrecut în acea zi de toamnă pe drumul veșniciei pe mama mea, preoteasa Evdochia Goreanu, am aflat despre trecerea la Domnul a vrednicului episcop Gurie[2] (Georgiu) al Devei și Hunedoarei, în urma unei suferințe cauzate de pandemia Covid 19.

Este al doilea ierarh care în contextul pandemiei Covid 19 s-a despărțit de lumea aceasta și a lăsat îndurerate inimile ierarhilor, ale clericilor, monahilor și ale credincioșilor atât din Episcopia Devei și Hunedoarei, cât și a celor care l-au cunoscut.

Nu credeam că întâlnirea noastră de la ședința Sfântului Sinod din iulie 2021 va fi ultima, mai ales că discutasem despre unele proiecte și despre o posibilă vizită a Preasfinției Sale în Episcopia Basarabiei de Sud, în toamna acelui an. Am crezut că va depăși această încercare și ne vom reîntâlni la alte momente frumoase, dar Dumnezeu l-a chemat să slujească la Liturghia cerească împreună cu ierarhii, martirii și cuvioșii din neamul nostru.

Scurte repere biografice din viața unui episcop

Episcopul Gurie Georgiu s-a născut în data de 31 decembrie 1968, în satul Huta, comuna Chiulești, județul Cluj, în familia bine credincioșilor Teodor și Maria[3], primind la botez numele Grigore. Era cel mai mic din cei patru frați ai săi, crescând în atmosfera frumoasă din familie, bucurându-se de educația acordată de părinții și bunicii săi, oameni cu frică de Dumnezeu.

Cum se întâmplă tradițional, a urmat clasele primare la Școala din Huta (1976-1980), apoi pe cele gimnaziale, la Școala Generală „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca (1980-1984), iar între anii 1984-1988, a urmat Liceul Industrial „Traian Vuia” din Cluj-Napoca.

Dorin să slujească lui Dumnezeu, și-a îndreptat pașii spre școala teologică din Craiova, urmând între anii 1988-1992 cursurile Seminarul Teologic din Craiova, iar între anii 1992-1996, cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din Craiova, secția „Teologie Pastorală”. În anul 1988 a fost închinoviat la mănăstirea Lainici (jud. Gorj), îndeplinind mai multe ascultări mănăstirești. Cunoscându-l și văzând calitățile sale, vrednicul de pomenire Mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu, i-a încredințat între anii 1989-1996 ascultarea de secretar de cabinet al mitropolitului Olteniei.

În paralel cu slujirea administrativă, la data de 1 februarie 1990, viitorul ierarh a fost tuns în monahism la mănăstirea Lainici, primind numele Gurie, în amintirea vrednicului mitropolit al Basarabiei - Gurie Grosu. În ziua de 4 februarie 1990 a fost hirotonit ierodiacon, iar în ziua pomenirii Sfântului Ierarh Vasile cel Mare din anul 1992 (1 ianuarie) a fost hirotonit ieromonah, fiind numit ecleziarh al Catedralei Mitropolitane Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Craiova, ascultare pe care a îndeplinit-o cu multă dăruire de sine până în anul 1996, când a plecat la studii în străinătate.

După obținerea licenței în teologie, tânărul protosinghel Gurie a urmat studii de masterat la Padova în Italia, între anii 1996-1997, iar din anul 1997 până în anul 2001 a urmat studii de doctorat, la Institutul de Teologie Pastoral-Misionară din Padova. În anul 2013 a obținut titlul de doctor la Școala Doctorală a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

În perioada aflării la studii în Italia a înființat mai multe parohii în zona Padovei, Veronei, fiind un misionar iubit de românii aflați în această țară și un slujitor smerit și înțelept.

La întoarcerea de la studii în anul 2000 a fost numit vicar administrativ al Arhiepiscopiei Craiovei. În anul 2001, Mitropolitul Teofan al Olteniei, apreciind pregătirea sa teologică și experiența acumulată l-a propus Sfântului Sinod pentru a fi ales Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, fiind ales episcop la ședința Sfântului Sinod din 4-5 iulie 2001, primind titulatura de Strehăianul.

Între anii 2001-2009, a activat ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, coordonând sectoarele eparhiale și ajutând pe mitropolitul său în slujirea arhipăstorească. Din anul 2004 s-a implicat și ca profesor de Teologie pastorală la Facultatea de Teologie din Craiova, remarcându-se prin activitățile de cercetare și cele publicistice, prin prezența la diferite manifestări cultural-educaționale, dar și la simpozioane, conferințe atât în țară, cât și în străinătate. A publicat 7 cărți și peste o 100 de studii și articole științifice[4].

În toată această perioadă a fost aproape de tinerii studenți, dar și de credincioșii, care veneau să se spovedească și să primească sfatul blândului ierarh, al Preasfințitului episcop Gurie Gorjeanul, titulatură pe care a purtat-o din anul 2004 până la alegerea sa ca Episcop al Devei și Hunedoarei.

În vara anului 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Episcopul vicar de la Craiova pentru a organiza nou înființata eparhie a Devei și Hunedoarei.

Episcopul Gurie organizator al noii Episcopii a Devei și Hunedoarei

După intronizarea ca episcop al nou înființatei eparhii, a purces la rânduirea vieții parohiilor și mănăstirilor, dar și la organizarea tuturor activităților de la Centrul eparhial din Deva. Au fost ani grei, nu exista o reședință eparhială, a trebuit să rânduiască activitățile la catedrala eparhială și să înnoiască lucrurile în județul Hunedoara, care până atunci făcea parte din eparhia Aradului, fiind departe de centrul eparhial.

Cu experiența administrativă, a reușit în puțin timp să organizeze activitățile, să intensifice lucrarea duhovnicească la parohii și mănăstiri și să consolideze ortodoxia pe meleagurile hunedorene.

După alegerea ca episcop al Devei și Hunedoarei și-a continuat activitatea didactică la Facultatea de Teologie de la Alba Iulia și de la Arad, formând generații de tineri și bucurându-se de aprecierea profesorilor. A avut o comunicare eficientă cu ierarhii din Sinodul mitropolitan, fiind un factor de echilibru în momentele dificile pentru eparhiile din Ardeal.

Activitatea sa misionară a vizat apropierea de Biserica Ortodoxă a credincioșilor din zonă, mulți fiind simpatizanți ai altor culte religioase. A implementat proiecte misionare prin organizarea de conferințe și simpozioane, dar și prin oferirea de literatură religioasă credincioșilor din eparhie, dăruindu-le tuturor Biblia sau Noul Testament, Catehismul și alte cărți folositoare de suflet.

În eparhia Devei, prezența episcopului Gurie a contribuit la consolidarea Ortodoxiei și la intensificarea activităților pastoral-misionare, cultural-educaționale, social-filantropice, edilitare și cu tinerii, fapt vizibil pentru cei care au cunoscut realitățile și lăudabil pentru tânărul ierarh. În doar 12 ani de slujire ca episcop al Devei a reușit să organizeze viața eparhiei și să aducă un suflu nou, să deschidă perspective frumoase pentru clericii din eparhie, dar mai ales pentru colaboratorii săi de la Centrul eparhial, pentru episcopul vicar pe care și l-a ales cu puțin timp înainte de trecerea sa la Domnul, pe toate rânduindu-le parcă mai dinainte de trecerea sa din această viață. A finalizat lucrările la noua reședință eparhială, dar a rămas până la sfârșitul vieții în chilia sa, ca un monah de vocație și un slujitor vrednic, slujindu-i și bucurându-i pe toți care-i pășeau pragul.

Preasfinția sa a trecut la Domnul pe data de 21 octombrie 2021, la Deva, în urma unei suferințe, fiind petrecut pe drumul veșniciei de ierarhii Sfântului Sinod, clericii din eparhia Devei și Hunedoarei pe care i-a păstorit cu multă dăruire de sine, monahii care l-au iubit și apreciat pe ierarhul lor și mulțime de credincioși.

Episcopul Gurie un arhiereu demn

Personal l-am cunoscut târziu, l-am cunoscut după alegerea sa ca episcop vicar la Craiova, întâlnindu-l la ședințele Sfântului Sinod. De asemenea, aveam unii prieteni care îl vizitau adesea și îmi povesteau despre acest ierarh tânăr și energic, iubitor de pelerini și prieten al săracilor și al studenților. Ulterior, după angajarea mea la Patriarhia Română, aveam să-l cunosc mai bine, apreciind discreția, smerenia și bunătatea sa. Abia după alegerea ca episcop al Devei și Hunedoare, am comunicat de mai multe ori, iar după ce Sfântul Sinod m-a ales episcop al Basarabiei de Sud, aveam să comunicăm mai mult. Era cunoscut și în Basarabia, întrucât, unii din preoții din Episcopie și-au făcut studiile la Craiova și l-au avut ca duhovnic, profesor și ocrotitor.

Din anul 2018 am avut bucuria să discutăm la ședințele Sfântului Sinod, la unele slujbe ocazionale, la diverse activități misionare, dar și la Deva, fiind prezent la unele festivități din eparhie. M-am bucurat să-l aud vorbind cu multă dragoste despre părintele său spiritual, Mitropolitul Nestor al Olteniei, basarabean de obârșie, dar și despre alți clerici basarabeni pe care i-a cunoscut în activitatea sa la Craiova și la Deva.

La începutul anului 2021, am apreciat inițiativa sa de a lua ca vicar pe unul dintre colaboratorii săi apropiați, dar și dragostea și deschiderea pe care o avea față de acesta. Deși eparhia Devei și Hunedoarei este mică și mulți nu ar fi acceptat un arhiereu vicar care să-i ajute, Preasfinția sa, cu înțelepciune l-a propus și recomandat pe actualul vlădică Nestor, cel care purta numele părintelui său spiritual. După alegerea ucenicului său era tare bucuros și fericit, avea proiecte pentru viitor și dorea să intensifice lucrarea în eparhie, dar în luna octombrie, la hramul Sfintei Parascheva, unde de obicei ne întâlneam în fiecare an, am aflat despre starea sănătății sale agravate, crezând însă că se va face bine, avea doar 52 de ani. În vizitele în zona Ardealului, am vizitat și reședința eparhiei Devei și Hunedoarei, admirând lucrarea frumoasă a Preasfințitului Gurie, viziunea sa asupra unor lucrări și mai ales să văd eleganța stilului și calitatea obiectelor și armonia spațiului.

Îmi propusesem ca în toamna anului 2021 să ne facă o vizită la Cahul, eram bucuros că și-a exprimat intenția să vină împreună cu episcopul său vicar, Preasfințitul Nestor, la noi. Admiram naturalețea, zelul misionar, dăruirea de sine și eleganța Preasfinției sale, dar mai ales lucrarea rodnică pe care a desfășurat-o în cei 20 de ani de slujire ca arhiereu, dintre aceștia 12 ca Episcop al eparhiei Devei și Hunedoarei. În acele zile de octombrie eram trist că o aveam și pe mama bolnavă, ea a trecut la Domnul în data de 19 octombrie, iar în ziua înmormântării ei, cu tristețe am aflat despre trecerea la Domnului a vrednicului vlădică Gurie. Mi-a părut rău că din cauza contextului nu am reușit să ajung la prohodirea sa, dar am înălțat o rugăciune la Domnul, rugând să-l primească cu sfinții, la Liturghia cerească pe vrednicul său slujitor - arhiereul Gurie.

Ulterior, ajungând la Deva, am plecat genunchii la mormântul vrednicului episcop Gurie, cerând lui Dumnezeu să așeze sufletul lui bun și blând cu drepții și slujitorii Săi în Împărăția Cerurilor, apreciind cinstea pe care i-o poartă, ca unui părinte ucenicul său în Tronul episcopal, Preasfințitul Nestor, care continuă lucrarea misionară a părintelui său și dorește ca memoria acestuia să fie cinstită în veci, iar proiectele lui să fie continuate și diversificate.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!