Doamna Natalia Bejan – mamă jertfelnică și credincioasă

Doamna Natalia Bejan – mamă jertfelnică și credincioasă[1]

 

Preacucernici și Preacuvioși Părinți,

Îndurerată familie și întristată adunare,

Am primit cu adâncă întristare vestea trecerii la cele veșnice, în ziua de 31 august 2025, a doamnei Natalia Bejan, mama părintelui Ioan Bejan, preot paroh al bisericii „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Ioan cel Nou” din satul Feștelița, Protopopiatul Ștefan Vodă, o femeie credincioasă și jertfelnică, care și-a purtat crucea vieții cu multă răbdare și curaj, lăsând în urmă o familie numeroasă și frumoasă, binecuvântată de Dumnezeu cu vlăstare vrednice care dau speranța roadelor bogate în Împărăția lui Dumnezeu.

Doamna Natalia s-a născut la 28 septembrie 1947, în satul Docani, comuna Vinderei, județul Vaslui, în familia binecredincioșilor Dumitru și Dobrița Toporaș, fiind cea mai mică dintre cei trei copii. În anul 1966 s-a căsătorit cu Gheorghe Bejan, alături de care a întemeiat o familie numeroasă, dăruindu-se cu totul creșterii și educării celor 17 copii ai săi, dintre care 13 sunt astăzi în viață.

Viața ei a fost plină de încercări și dureri: primul copil i-a murit la doar câteva luni, alți doi au plecat prea devreme la Domnul, iar unul s-a născut fără suflare. La vârsta de numai 49 de ani a rămas văduvă, cu 13 copii în grijă, cel mai mic având doar 6 ani. Cu toate acestea, nu și-a pierdut nădejdea și credința, ci a purtat cu demnitate povara suferinței, încredințându-se purtării de grijă a lui Dumnezeu.

Deși casnică, a muncit în anii grei ai comunismului în cadrul Cooperativei Agricole de Producție, purtând în același timp grijă de gospodărie și de numeroasa sa familie, crescând și educândîn frică de Dumnezeu și respect față de oameni pe copilașii săi.

Dumnezeu i-a răsplătit jertfa, răbdarea și dragostea, dăruindu-i bucuria ca patru dintre copiii ei și-au închinat viața lui Hristos, urmând calea monahismului, iar fiul său Ioan slujește ca preot în Episcopia Basarabiei de Sud. În timpul vieții, s-a bucurat de dragostea celor 13 copii rămași în viață, dar și de cei 14 nepoți și de 4 strănepoți.

Deși începând cu luna martie a acestui an s-a confruntat cu o boală grea, iar starea sănătății i s-a înrăutățit mai ales în ultimele săptămâni, doamna Natalia și-a dus suferința cu seninătate și încredere în voia Domnului, trecând la cele veșnice împăcată, înconjurată de dragostea celor apropiați.

În aceste momente de vremelnică despărțire, pline de tristețe pentru familie și pentru toți cei care au cunoscut-o și prețuit-o, adresăm cuvânt de mângâiere sufletească și ne exprimăm întreaga compasiune, rugând pe Mântuitorul Iisus Hristos, Biruitorul morții și Domnul vieții, să așeze sufletul roabei Sale Natalia în ceata drepților, în lumina veșniciei, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.

Dumnezeu să o odihnească în Împărăția Sa, împreună cu drepții, în nădejdea Învierii de obște!

Cu arhierești binecuvântări,

 

† Veniamin

Episcopul Basarabiei de Sud