Maestrul Eugen Doga - slujitor al lui Dumnezeu, prin artă și cânt

Maestrul Eugen Doga[1] - slujitor al lui Dumnezeu, prin artă și cânt

 

Onorați reprezentanți ai autorităților Centrale, Academice și Culturale,

Preacucernici Părinți,

Îndurerată familie și întristată adunare,

 

Cu adâncă întristare am primit vestea trecerii din această viață a maestrului Eugen Doga (1937–2025), unul dintre cei mai de seamă compozitori români, fiu vrednic al neamului nostru și fin cunoscător al realităților istorice și culturale din Basarabia secolului al XX-lea. Prin talentul său inegalabil și prin dăruirea față de valorile naționale, a înscris cu litere de aur pagini luminoase în istoria muzicii, culturii și conștiinței românești de pe ambele maluri ale Prutului, bucurându-se de apreciere la nivel mondial.

Maestrul Eugen Doga s-a născut la 1 martie 1937, în satul Mocra din Transnistria, și a fost una dintre cele mai remarcabile personalități ale culturii muzicale basarabene. Încă din copilărie a fost înrâurit de frumusețea muzicii tradiționale, iar parcursul său educațional a fost marcat de o formare muzicală riguroasă la instituții prestigioase din Chișinău: Școala de Muzică „Ștefan Neaga” (1951–1955), Conservatorul de Stat (1955–1960) și Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” (1960–1965), unde s-a format sub îndrumarea unor mari maeștri ai timpului.

Și-a început activitatea artistică ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S. Moldovenești pentru Televiziune și Radiodifuziune, iar apoi a activat ca profesor și membru în diferite structuri culturale de prestigiu, influențând generații întregi de artiști și contribuind la dezvoltarea muzicii clasice și de film din spațiul sovietic. Prima sa lucrare difuzată la radio „Cântec de Anul Nou”, a fost transmisă în 1957, marcând începutul unei cariere impresionante și de mare profunzime.

Debutul său componistic a avut loc în 1963, printr-un cvartet de coarde. De-a lungul carierei, Eugen Doga a creat o operă vastă și variată: muzică de cameră, corală, simfonică, balet, muzică de film și de estradă. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără: „Curcubeul alb”, „Primăvara omenirii”, „Vocea omenească”, poemele simfonice „Inima veacului” și „Mama”, ciclurile „Ritmuri citadine” și „Marș gigant”, patru cvartete de coarde, numeroase romanțe și cântece pentru copii, precum și o simfonie de o mare expresivitate.

Contribuția sa în cinematografie este remarcabilă: a semnat coloana sonoră a peste 200 de filme artistice, printre care se remarcă: „Lăutarii”, „Șatra”, „Gingașa și tandra mea fiară”, „Ana Pavlova”, „Patul lui Procust”. A contribuit activ și la dezvoltarea filmului de animație, compunând muzica unor producții îndrăgite precum „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela” și seria „Guguță”. De asemenea, a realizat muzica unor spectacole și balete de referință: „Luceafărul”, „Venancia”, „Radu Ștefan, întâiul și ultimul”, „Sfânta sfintelor”.

Pe lângă activitatea artistică, Eugen Doga s-a implicat activ și în viața civică. A fost deputat în Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenești și în primul Parlament al Republicii Moldova. A pledat ferm pentru integritatea teritorială a țării, condamnând separatismul transnistrean și susținând valorile naționale românești. A fost membru al Uniunii Compozitorilor din URSS și din Moldova, deținând funcția de vicepreședinte al UCM, ceea ce confirmă recunoașterea de care s-a bucurat la nivel profesional. La începutul anilor 1990, Eugen Doga a fost cel care a susținut demersurile parohiilor din Republica Moldova, contribuind la deschiderea unor biserici.

Prin întreaga sa activitate, maestrul Eugen Doga a devenit un simbol viu al culturii românești din Basarabia și un apărător al unității de neam, al identității și credinței strămoșești.

Maestrul Eugen Doga a fost nu doar un artist de o sensibilitate rară, ci și un om al credinței, cu un suflet profund atașat Bisericii și valorilor spirituale ale Ortodoxiei. Am avut bucuria de a-l întâlni de mai multe ori, atât în Republica Moldova, cât și în România, în cadrul unor manifestări culturale și bisericești, ocazii în care am putut să-l cunosc ca pe un om demn, patriot, profund credincios, sincer și devotat neamului său românesc, îndemnând clasa politică la curaj și afirmarea valorilor.

De asemenea, l-am vizitat la Chișinău cu ocazia unor evenimente personale și am cunoscut familia maestrului, o familie frumoasă și distinsă, așa cum era Dl Eugen. La București, familia avea locuința în apropierea Catedralei Mitropolitane Sfântul Spiridon Nou și uneori ne vedeam la slujbe, având prieteni comuni și bucurându-ne de prezența sa.

 

 

În semn de prețuire pentru întreaga sa activitate artistică, culturală și academică, dar și pentru atașamentul său față de valorile creștine și identitare ale neamului românesc, în ziua de 2 iulie 2021, la sărbătoarea Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, cu ocazia aniversării a 519 ani a municipiului Cahul de la prima atestare documentară, i-am conferit maestrului Eugen Doga „Crucea Eparhială” pentru mireni, cea mai înaltă distincție a Episcopiei Basarabiei de Sud, ca expresie a recunoștinței noastre pentru contribuția sa deosebită la afirmarea spiritului românesc și a culturii naționale în spațiul basarabean.

În aceste clipe de întristare și de vremelnică despărțire, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul morții şi Domnul vieţii, Care ne învață că „Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi!” (Ioan 11, 25), să așeze sufletul maestrului Eugen Doga împreună cu drepții, cu toți fii neamului, în lumina şi iubirea Preasfintei Treimi „unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit”.

Dumnezeu să odihnească sufletul lui în Împărăția Cerurilor, împreună cu drepții, întru nădejdea Învierii de obște!

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu arhierești binecuvântări,

 

† Veniamin

Episcopul Basarabiei de Sud