Mesajul transmis de Preasfințitul Părinte Veniamin la trecerea în veșnicie a robului lui Dumnezeu - preotul Teodor Zagnat, slujitor al Parohiei Sărata-Galbenă

Preotul Teodor Zagnat – iscusit predicator al cuvântului evanghelic[1]

Preacucernici Părinți,

Îndurerată familie și întristată adunare,

Am primit cu adâncă tristețe vestea trecerii din această viață a părintelui Teodor Zagnat, fost preot la Parohia Sarata Galbenă, raionul Hîncești.

Părintele Teodor Zagnat s-a născut la data de 18 iunie 1933, în localitatea Hiliuți, pe atunci în județul Bălți, fiind cel de-al patrulea copil din cei nouă, a familiei preotului Nicolae Zagnat, fiind botezat în biserica din satul Marandeni, același județ.

Școala primară a urmat-o în satul natal, după care și-a îndreptat pașii către Seminarul Teologic din Odesa împreună cu frații săi, Filip și Mihail, pe care l-au absolvit, cât și cu celălalt frate Sava, care la finele anului 3 a fost trimis în armată.

Pe atunci tânărul Teodor Zagnat a fost martorul celui de al Doilea Război Mondial, iar după finalizarea Seminarului și-a făcut serviciul militar într-un context destul de dificil, întrucât armata sovietică a invadat Cuba și urma să fie trimis pe câmpul de luptă, însă prin rânduiala lui Dumnezeu, având „rădăcinile nesănătoase” întrucât era fiu de preot, a rămas în Rusia.

După revenirea acasă, s-a căsătorit cu domnișoara Olimpiada, care ocupa funcția de asistent medical, provenind dintr-o familie cu educație aleasă, tatăl ei fiind cântărețul bisericesc Porfirie Egorov, care mai târziu a fost condamnat de regimul sovietic de tristă amintire la 10 ani de închisoare, fiind considerat dușman al poporului prin activitatea pe care o desfășura în slujirea lui Dumnezeu.

Întrucât structurile comuniste-atee nu permiteau Bisericii să hirotonească preoți la parohii, a muncit timp de 7 ani la uzina de tractoare, în această perioadă fiindu-i propuse diferite posturi de conducere în structurile regimului, pentru a se îndepărta de dorința arzătoare de a fi slujitor al Altarului, însă cu mult curaj și demnitate le-a refuzat.

Prin pronia lui Dumnezeu, în ciuda vitregiilor vremii, a fost hirotonit la Odesa, departe de ochii activiștilor de partid. A fost trimis ca preot în localitatea Trebisauți, departe de propaganda comunistă și de șefii de partid, însă nu a scăpat de aceștia, fiind chemat la interogări și ședințe sistematice, la acestea fiind supus și tatăl său, preotul Nicolae Zagnat. Tătăl  său era acuzat că și-a trimis cei trei feciori să urmeze studii teologice, contrar ideologiei partidului comunist sovietic.

În calitate de preot, cu multă vrednicie a slujit la biserica din localitatea Heciul-Vechi, raionul Lazovsk, astăzi Sângerei, vreme de aproximativ 11 ani, în perioada anilor 1969-1980.

Apoi, din anul 1980 până la ultima suflare a slujit la biserica ocrotită de Sfânta Cuvioasă Parascheva din localitatea Sarata-Galbenă, raionul Hîncești. La această biserică a făcut reparații în mai multe rânduri, dar pe lângă grija administrativ-gospodărească, părintele Teodor a acordat o atenție deosebită și slujirii sacerdotale, fiind un iscusit predicator al cuvântului evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos, pe care L-a propovăduit și L-a slujit cu jertfelnicie până în ultima duminică a vieții sale, la considerabila vârstă de aproape 90 de ani.

Împreună cu soția sa, prezbitera Olimpiada au avut o familie frumoasă formată din trei copii: Oleg – care a trecut la Domnul; Lilian și Nicolae, care din respect pentru tatăl lor au dat numele de Teodor fiilor lor în cinstea vrednicului lor bunic – preotul Teodor.

Pe părintele Teodor Zagnat l-am întâlnit în mai multe rânduri începând cu anii 1990, făcându-mi o impresie plăcută. Mi-au povestit în repetate rânduri despre tatăl lor, frații Nicolae și Lilian, care mi-au devenit prieteni și colegi, oameni de omenie, lucrători în via Domnului.

Părintele Teodor era o fire veselă, un misionar devotat și un preot model. Era un om sincer și corect. Știa să discearnă adevărul de minciună și era deranjat când unii ierarhi sau preoți cântau osanale regimului politic comunist și regimurilor actuale, era un om al dreptății și le împărtășea și celor din jur adevărul. Așa l-am cunoscut, fiindu-mi dat ca în ultimii ani să-l întâlnesc de mai multe ori aici la Sărata Galbenă și la Iași. Era un bun român și nu se rușina să spună lucrul acesta, le spunea fraților preoți că trebuie să fie în Patriarhia Română, era născut în perioada interbelică și știa ce spune. El știa bine cum regimul sovietic a falsificat istoria și a creat o identitate moldovenească. Avea demnitate și se mândrea cu fii săi și reușitele lor, era un bunic fericit și cu o viziune despre viață sănătoasă. Ne-am dori să avem mai mulți bunici și preoți ca el.

De asemenea, îmi amintesc, că în discuțiile purtate îmi povestea o întâmplare din perioada sovietică. Spunea cum a înfruntat regimul sovietic păstrând tradiția de a trage clopotele bisericii pentru anunțarea sfintelor slujbe, în ciuda interdicției primite din partea regimului – fapt pentru care l-am apreciat foarte mult. Când au venit să-l ancheteze, el le-a spus că trage clopotele când îl pomenește pe Brejnev, iar respectivi au plecat lăsându-l pe înțeleptul preot să-și facă slujbele după rânduiala.

Părintele Teodor Zagnat a fost înzestrat de Dumnezeu cu daruri deosebite, fiind un devotat slujitor al Bisericii, un om harnic și înțelept care a știut să îmbine slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui cu responsabilitate, dăruirea de sine și zelul misionar în propovăduirea dreptei credințe și a identității românești i-au călăuzit pașii prin viață, fiind un exemplu pentru noi toți.

În aceste momente de vremelnică despărțire, întru așteptarea Învierii celei de obște, cu părintească dragoste adresăm familiei îndoliate și tuturor celor care l-au cunoscut pe părintele Teodor, cuvânt părintesc de mângâiere sufletească şi îi încredințăm de întreaga noastră compasiune, îndemnându-i pe toți să păstreze în cămara sufletului lor chipul smerit și jertfelnicia de care a dat dovadă pentru slujirea lui Hristos.

Rugăm pe Milostivul Dumnezeu să așeze sufletul său în ceata drepților, dăruindu-i lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești binecuvântări,

Veniamin

Episcopul Basarabiei de Sud