Slujire arhierească la Parohia Toceni
În prima Duminica din perioada Triodului ( a vamesului si a fariseului), Preasfintitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la parohia Toceni, Protopopiatul Cantemirului și al Tigheciului.
În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor, Preasfintia Sa a explicat pericopa Evanghelica subliniind câteva aspecte privind roadele smereniei și despre starea sufleteasca pe care trebuie sa o avem când ne rugam.
Smerenia ne apropie de Dumnezeu si de oameni, ne face sa-i iubim pe toți si ne face liberi, ne eliberează de prejudecăți si ne ajuta sa ne vedem propriile păcate si neputințe. Din păcate putini sunt capabili să lupte, mulți se lasă prada neputințelor si cultiva pseudovirtuti, devin aroganți in relația cu semenii trăind cu parerea de sine. Atitudinea aceasta de dispreț este întâlnită și astăzi foarte des în societate, în familie și mai ales în mediul în care noi ne desfășuram activitatea. Mulți credem ca noi suntem mai postitori decât ceilalți, mai rugători decât ceilalți, uitând ca aceste lucruri nu sunt bineplacute Lui Dumnezeu. Pornind de la cei doi care ne-au fost prezentați de Evanghelie, putem spune ca vedem la unul formalismul, aroganta si lipsa dragostei fata de aproapele, iar la celalalt smerenia, care este plăcută Domnului Hristos și care într-adevăr ii înaltă pe oameni. Și fariseul era un om credincios se ruga la Templu, însă nu avea smerenie, el împlinea toate poruncile Vechiului Testament însă tot ce făcea, vroia sa fie cunoscut. Rugăciunea smerita a vameșului, a omului care conștientiza ca face lucruri rele, a omului care în societate avea un statut care il făcea urat de societate, pentru abuzuri si lucrurile rele pe care le făceau. Totuși smerenia lui îl înalță și face ca rugăciunea sa fie primita în fata Lui Dumnezeu, vom mai vedea situații in care unii se mântuiesc pentru ca își văd păcatele lor si cer mila si iertare de la Dumnezeu. Depre el spune evanghelia ca s-a întors îndreptat la casa lui, lucru pe care îl doresc si pentru noi ca sa ne întoarcem folosiți la casele noastre.
La începutul acestei perioade a Triodului noi suntem îndemnați sa învățăm cum trebuie sa fie viata noastră, cum sa fie rugăciunea noastră. În primul rand când ne rugam trebuie sa fim sinceri cu Dumnezeu apoi cu noi și cu cei din jurul nostru . În al doilea rand în Viețile Sfintilor avem foarte multe situații unde învățăm cum sa fim sinceri , smeriți pentru a fi mai aproape de Dumnezeu. Pe toate trebuie sa le facem cu inima blândă și smerita .
În societatea noastră se confunda uneori demnitatea cu mândria și smerenia cu umilința. Cine se smerește pe sine Dumnezeu ii da har ,ii da bucurii și ii da înțelepciunea sa facă lucrurile bine . Când omul se crede atotputernic atunci pierde harul lui Dumnezeu și pierde bucuria comuniunii cu oamenii.
La final Ierarhul a îndemnat pe credincioși sa indeplineasca legea asemenea fariseului și sa aiba smerenia vameșului. Dacă facem rugaciunile noastre cu inima blândă și smerita, atunci Dumnezeu primește rugăciunea și schimba starea noastră, schimba suferința transformand-o în bucurie.
Credincioșii au primit binecuvântarea ierarhului si iconite.
Biroul de presa al Episcopiei Basarabiei de Sud