Preasfințitul Părinte Veniamin a oficiat un Te Deum la 164 de ani de la Unirea Principatelor Române
Marți, 24 ianuarie 2023, la Paraclisul „Învierea Domnului” de la Centrul eparhial din municipiul Cahul, Preasfințitul Părinte Veniamin a oficiat un Te Deum la aniversarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române. La slujba de mulțumire au luat parte Excelența Sa, doamna Anca Corfu, Consulul General al României la Cahul, domnul Ion Ghelețchi, istoric și prorector al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiul Cahul, preoți din Administrația Eparhială, din Protopopiatul Cahul și credincioși.
După aceasta în sala Grigore Vieru a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiul Cahul, a fost organizat o masă rotundă, unde profesorii de la catedra de istorie a universității dimpreună cu Preasfințitul Părinte Veniamin și Excelența Sa, doamna Anca Corfu, Consulul General al României la Cahul, au prezentat studenților și elevilor din Cahul aspecte însemnate ale acestui fapt istoric
În cuvântul de învățătură de la finalul rânduielii liturgice, Preasfinția Sa a pus la inima celor prezenți câteva gânduri:
„Neamul nostru a avut binecuvântarea să cunoască momente de bucurie, așa cum a fost și cel din 24 ianuarie 1859, când s-au unit cele două principate – Moldova și Țara Românească, într-o singură țară.
Acest lucru a fost posibil după Pacea de la Paris din 1856, prin implicarea generației pașoptiste, care au reușit să realizeze un obiectiv al multor generații, prin Unirea celor două țări românești. Astfel, în urma consultării cu marile puteri, dar prin voința deputaților din Moldova și din Țara Românească s-a realizat unirea într-o singură țară, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, mai întâi la Iași la 5 ianuarie 1859, iar mai apoi la București la 24 ianuarie.
Unirea s-a făcut cu multe eforturi, mai ales că unioniștii s-au confruntat cu opoziția conservatorilor din București, care oarecum își doreau ca altcineva să fie domnitor, însă sub presiunea a poporului care stătea la poalele Patriarhiei, au înțeles că trebuie să-l voteze pe Alexandru Ioan Cuza ca și domnitor și la București.
Ziua de 24 ianuarie 1859 a fost începută cu multe frământări, cu rugăciune și în urma discuțiilor, cu sprijinul și sfatul mitropolitului Nifon Rusăilă, deputații adunați în clădirea Mitropoliei, situată pe amplasamentul pe care în prezent este Palatul Patriarhiei, au votat în unanimitate, alegând pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării.
Această realizare a constituit una din cele mai importante victorii ale poporului din secolul al XIX-lea. Istoricii au numit-o Unirea Mică, dar aceasta a fost unirea de bază fiindcă ea, a stat la baza unirii de la 1918, când s-a realizat Marea Unire, prin alipirea la Regatul României a teritoriilor ocupate de Armata Țaristă, dar și a Transilvaniei. Așa cum știm, la 1812 teritoriile dintre Nistru și Prut și Sudul Basarabiei au fost ocupate de ruși, iar peste 100 de ani Dumnezeu a voit ca românii să se unească și să formeze o țară mare și puternică.
Astăzi la 164 de ani de la acel moment, îi mulțumim lui Dumnezeu pentru realizările mărețe ale neamului nostru și pentru că a dat cuget bun deputaților să aleagă și la Iași și la București pe Alexandru Ioan Cuza, fost pârcălab de Galați și un apreciat al Marilor puteri."
În încheiere, Preasfinția Sa a felicitat pe cei prezenți și i-a îndemnat să-și păstreze credința și să aibă demnitatea înaintașilor pentru a se bucura de realizări frumoase și stabilitate în țară, de prosperitate și apreciere în lumea în care trăim.
Biroul de presă al Episcopiei Basarabiei de Sud.